luni, 20 iulie 2015

Casa de Ajutor Reciproc "Coeziunea Sociala" s-a inscris la a 7-a editie a concursului Premiul Societatii Civile - Lupta contra saraciei, concurs lansat de catre Uniunea Europeana prin Comitetul Economic si Social (CESE) cu proiectul denumit "Incluziune sociala prin microcredite si ajutor reciproc pentru persoane defavorizate si dezvoltarea spiritului civic in comunitatile locale, in special din zone rurale", lansat de noi la data de 18.03.2015



          In actuala situatie socio-economica din Romania, caracterizata de saracie, un numar ridicat oameni cu venituri modeste – in special din mediul rural – si de pensionari cu venituri mici si investitori privati cu afaceri mici si mijlocii sunt sunt in imposibilitatea de a-si asigura o sursa financiara sustenabila. Acesti oameni sunt o tinta usoara pentru camatari sau, in cel mai bun caz, pentru unele banci comerciale care aplica o rata mare a dobanzilor, foare greu de suportat de catre clienti.                                           
           In aceasta conjunctura, o mana de specialisti in probleme de administratie, finante si drept, s-au intrebat ce pot face ei pentru a contribui la integrarea europeana. In aceasta privinta, au hotarat, in luna oct. 2013, sa infiinteze o asociatie de tipul unei case de ajutor reciproc, in deplina concordanta cu prevederile legale in vigoare. Astfel, la sfarsitul anului 2013, CAR “Coeziunea Sociala” era pregatita  sa functioneze in mod corespunzator, de luni pana vineri, cel putin 8 ore pe zi. Pentru a munci organizat si eficient, in cateva luni de zile au fost redactate si aprobate toate reglementarile interne necesare: statutul asociatiei, regulamentul de acordare a imprumuturilor si ajutoarelor, contractele de imprumut, protocoalele de cooperare, ghidul reprezentantilor teritoriali, diferite proceduri si algoritmi, contractul de voluntariat, atributiile/fisa postului, formulare pentru diferite situatii, modele de cereri, posibilitatile de contact etc. Toate cele mentionate si multe altele sunt postate pe blogul nostru la adresa: http://car-coeziuneasociala.blogspot.ro
          Din punct de vedere structural, Casa de Ajutor reciproc “Coeziunea Sociala” este organizata dupa cum urmeaza: Adunarea Generala, Comitetul Director (presedinte, vice-presedinte si alti 3 membri) si departamente de lucru (Secretariat, Financiar-Contabil si Juridic) cu un total de 8 oameni. Adunarea Generala se convoaca anual, in timp ce Comitetul Director are cel putin o sedinta in fiecare luna. La sfarsitul anului, intreaga activitate financiar-contabila este verificata de catre o comisie de cenzori, in baza dispozitiilor legale in vigoare.
          Avand in minte principalul obiectiv al strategiei ONU pentru anul 2015 (dezvoltarea sustenabila/durabila), in 18 martie 2015, CAR “Coeziunea Sociala” a lansat primul sau proiect cu tema: ”Incluziune sociala prin microcredite si ajutor reciproc pentru persoane defavorizate si dezvoltarea spiritului civic in comunitatile locale, in special din zone rurale"
         Casa de ajutor reciproc, cu o abordare cu totul noua si inovatoare in domeniu (cu proceduri de lucru la distanta, raspandire in mediul rural, consultanta juridical gratuita in domeniul salariilor si pensiilor, rata scazuta a dobanzii la imprumuturi, beneficiu semnificativ la depozite etc), are ca obiectiv principal asigurarea unei surse financiare convenabila si sutenabila pentru grupurile tinta. Ca obiective secundare pot fi amintite: dezvoltarea spiritului de raspundere civica si de realizare a unor economii din venituri modeste, sustinerea initiativelor private de mici dimensiuni in domeniul afacerilor, sprijinirea eforturilor de intrajutorare intre membrii casei de ajutor etc.
          In cadrul proiectului sunt prevazute a se desfasura o serie de activitati principale, printre care:
·         Desfasurarea unei publicitati clare si eficiente  pentru atragerea de noi membri ai CAR si reprezentanti locali,  convingerea acestora de avantajele oferite de casa de ajutor, precum si pentru vizibilitatea si beneficiile proiectului;
·         Colaborarea in plan local cu diverse organizatii si primarii din unele localitati care doresc sa sprijine proiectul;
·         Stabilirea reprezentantilor locali in  teritoriu;
·         Infiintarea de puncte de lucru locale (PLL), acolo unde sunt minimum 30 membri;
·         Achizitionarea unor echipamente  si servicii necesare realizarii proiectului;
·          Instruirea reprezentantilor locali si a sefilor punctelor de lucru din teritoriu;
·         Asigurarea consilierii financiare si juridice a membrilor  CAR, pe problematica salariilor si pensiilor;
·         Intermedierea incheierii unor polite de asigurare obligatorii pentru membrii CAR;
·         Imbunatatirea continua a activitatii de acordare a imprumuturilor.

         Ca strategii de implementare a proiectului, ce va viza ca grupuri tinta populatia cu venituri modeste, in special din mediul rural si al oraselor mici, pensionarii cu pensii modeste,  tineri de pana la 35 ani, precum si intreprinzatorii unor initiative private de mica amploare,  vor fi folosite urmatoarele: consultarea in plan local cu reprezentantii primariilor interesate de proiect, discutiile fata in fata cu grupurile tinta, prezentarea realizarilor obtinute si a unor povesti de succes din cadrul proiectului etc.
          Initiativa noastra este destinata cetatenilor din toata tara, fara deosebire de marimea localitatilor din care provin, singurele conditii sunt legatura la internet si vecinatatea unei banci comerciale. Dupa estimarea noastra, cca 3.100 de localitati indeplinesc aceste conditii, atentia noastra indreptandu-se insa cu prioritate spre mediul rural, unde rata de excluziune sociala creste pas cu pas, stimulata de diferiti factori. Incercand sa ajutam aceste comunitati, le punem la dispozitie un instrument puternic de economisire si imprumut, in ideea sprijinirii lor pentru o mai buna administrare a resurselor financiare limitate de care dispun, cu scopul de a-si procura cele necesare muncii si traiului lor, pentru a dezvolta mici afaceri sau pentru a sustine educatia superioara a copiilor lor.
         Proiectul nostru mai are inca un scop important, respectiv: protejarea oamenilor cu venituri modeste impotriva unor institutii financiare, chiar si unele banci comerciale, care au avut in ultimii 20 de ani o puternica ofensiva - si inca o au – pe piata de profil, practicand rate inalte ale dobanzilor la credite, uneori peste 100%. In acelasi timp, bancile comerciale acorda dobanzi nesemnificative la depozite. Avand o alta abordare, CAR “Coeziunea Sociala” are – in prezent si in perspectiva – urmatoarele conditii:

          Anul
Dobanda perceputa la sumele imprumutate (procent lunar)
Beneficiu acordat la cotizatia depusa (procent anual)
Cuantum maxim al unui imprumut -Lei (Euro)-
Numar maxim de rate pentru restituirea imprumutului
2015
8,5%
3,0 - 3,5%
20.000 (4.511)
24
2016
8,5%
4,0%
25.000 (5.638)
24
2017
8,0%
4,5%
30.000 (6.766)
24
2018
7,5%
4,5%
35.000 (7.894)
30
2019
7,0%
4,5%
40.000 (9.022)
36

        Abordarea noastra pentru 2015 include o dobanda anuala la imprumuturi de 8,5% si un beneficiu la depozite de 3- 3,5%. De fapt, dobanda reala este mai mica de 8,5%, deoarece aceasta se percepe luna de luna la suma ramasa de restituit. De ex: pentru un imprumut de 10.000 lei, pe termen de 2 ani, noi percepem o dobanda in valoare de 909 lei, ceea ce reprezinta, in dobanda anuala, un nivel de 4,66%. Alte case de ajutor reciproc percep intreaga dobanda la acordarea impumutului, la o rata mai mare, respectiv 1.700 lei in exemplul dat (o rata egala sau mai mare de 8,5%), dupa care recupereaza imprumutul. E o mare diferenta intre cele doua abordari, oricine putand constata decenta conditiilor noastre.
        Dovada ca proiectul nostru este viabil si ca prezinta interes in randul populatiei, este faptul ca, in mai putin de 4 luni de la lansarea lui, am reusit:
a.       sa atragem in asociatie un numar de peste 200 de membri din 30 de localitati, din diferite colturi ale tarii;
b.      sa incheiem protocoale de colaborare cu 10 primarii din diferite regiuni de dezvoltare ale tarii  (Oboga-jud. Olt, Bucosnita-jud. Caras-severin, Carlibaba-jud. Suceava, Cirlogani-jud. Olt, Cocu-jud. Arges, Gircina-jud. Neamt, Jirlau-jud. Braila, Potlogi-jud. Dambovita, Singureni-jud. Giurgiu);
c.       sa instituim functia de reprezentant teritorial al CAR intr-un nr. de 25 de localitati;
d.      sa organizam 2 puncte locale de lucru (in loc. Oboga - jud. Olt si loc. Bucosnita - jud. Caras-Severin), fiind pe cale sa finalizam organizarea altor 3 puncte locale de lucru;
e.       pana in luna iulie 2015 am acordat imprumuturi la cca 30 de membri, cu o suma totala de aprox. 45.000 euro

        Pentru dezvoltarea viitoare a proiectului, suntem constienti de faptul ca avem nevoie de resurse mai bune din punct de vedere financiar si al infrastructurii de lucru. In acest sens, toate resursele noasre sunt indreptate in aceasta directie. Totodata, suntem dispusi sa muncim din greu pentru a atinge obiectivele proiectului, iar prin aceasta sa avem o mica contributie la cresterea coeziunii sociale si la o mai buna integrare europeana a tarii noastre.

Va prezentam adresele oficiale trimise de CAR:

COMITETUL DIRECTOR

sâmbătă, 4 iulie 2015

Romania - pe ultimul loc la coeziune sociala

Un studiu al Fundaţiei Bertelsmann plasează România pe ultimul loc în ceea ce priveşte coeziunea socială; Danemarca se află în frunte.

În Danemarca, Norvegia, Suedia şi Finlanda se poate constata cel mai înalt grad de coeziune socială. Germania se află în mijlocul unei scale gradate pe care se plasează 34 de ţări, cele din Uniunea Europeană şi cîteva state membre ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică: Australia, Israel, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveţia şi Statele Unite ale Americii). Germania se poziţionează pe locul 14, deci cam la mijlocul scalei.

Valorile cele mai slabe privind coeziune socială au fost măsurate în ţările baltice, Lituania şi Letonia, cît şi în statele sud-est-europene, Bulgaria, Grecia şi România (care se află pe ultimul loc, precum s-a subliniat şi în buletinele de ştiri difuzate de radiodifuziunea publică din Germania).
Datele privind coeziunea socială au fost date publicităţii de către Fundaţia germană „Bertelsmann” şi sunt cuprinse într-un studiu intitulat: Radar gesellschaftlicher Zusammenhalt - messen was verbindet. Gesellschaftlicher Zusammenhalt im internationalen Vergleich (Radarul coeziunii sociale - a măsura ceea ce leagă. Comparaţie internaţională a coeziunii sociale).

Autorii studiului au cercetat condiţiile cadru determinante pentru coeziune, ajungînd la concluzia că prosperitatea şi egalitatea şanselor facilitează unitatea socială. Deşi se susţine, deseori, că migraţia s-ar răsfrînge negativ asupra coeziunii, studiul demonstrează contrariul.

În afară de statele din nordul Europei, un grad ridicat al coeziunii se constată în ţările cu tradiţii anglo-saxone, Canada, SUA, Australia şi Noua Zeelanda. O situaţie similară se constată şi în ţări vest-europene, în Elveţia, Austria şi Luxemburg.

În definiţia autorilor coeziune socială înseamnă calitatea superioară a unei bune vecinătăţi. În societăţile cu o coeziune puternică între membrii societăţii se stabileşte o relaţie emoţională solidă şi un simţ dezvoltat al solidarităţii.

„Societăţile moderne nu se bazează pe solidaritate, clădită pe asemănări”, a explicat Stephan Vopel de la Fundaţia „Bertelsmann”, „ci pe diversitate şi dependenţă reciprocă”.
Studiul - în care s-au folosit date culese între anii 1989 -2012 - doreşte să fie un instrument pentru dezbateri sociale şi ştiinţifice. El cuprinde trei domenii: relaţii sociale, vecinătatea şi binele comun. Aceste domenii sunt compuse din cîte trei dimensiuni măsurabile: reţele sociale, încredere în oameni, acceptarea diversităţii, grad de identificare, încredere în instituţii, simţul dreptăţii (justiţiei), solidaritate şi întrajutorare, acceptarea regulilor sociale şi implicarea în viaţa civică.

Singurul punct în care România înregistrează o evoluţie pozitivă este legat de acceptarea diversităţii, adică a gradului de tolerenţă faţă de minorităţile sexuale. Direcţia ascendentă se remarcă între anii 2009-2012.

În limba germană: Georgi Dragolov, Zsófi a Ignácz, Jan Lorenz, Jan Delhey, Klaus Boehnke, Radar gesellschaftlicher Zusammenhalt - messen was verbindet. Gesellschaftlicher Zusammenhalt im internationalen Vergleich, Bertelsmann Stiftung, Gütersloh, 2013.
În limba engleză: Georgi Dragolov, Zsófi a Ignácz, Jan Lorenz, Jan Delhey, Klaus Boehnke, Social Cohesion Radar. Measuring Common Ground. An International Comparison of Social Cohesion, Bertelsmann Stiftung, Gütersloh, 2013.

vineri, 19 iunie 2015

Scrisoare catre Primarii

Stimate domnule primar,
Stimati domni consilieri locali,

Prin prezenta scrisoare dorim sa va aducem la cunostinta o actiune de anvergura nationala, actiune la care va rugam sa fiti parte.

Profund deceptionati de procesul de devalizare a economiei nationale, de instrainarea si falimentarea intreprinderilor vitale pentru Romania, de capitalul si bancile straine care ne-au indatorat si inrobit pe mai multe decenii, structurile componente ale  Consiliului National al Societatii Civile, au avut initiativa de a pune la dispozitia tuturor cetatenilor, in special a celor domiciliati in cele mai indepartate si izolate localitati ale tarii, precum si a persoanelor afectate de procesul de excluziune sociala, o organizatie puternica de economisire si de creditare, care sa contrabalanseze actuala proliferare a bancilor si a IFN-urilor practicante de dobanzi camataresti la imprumuturi, si de dobanzi insignifiante la depozitele banesti ale populatiei.

Organizatia non profit denumita Asociatia Casa de Ajutor Reciproc "Coeziunea Sociala" functioneaza, concentrand si punand in circuitul financiar fonduri de aproape o jumatate de milion de lei, fonduri care cresc de la luna la luna. Am organizat in mediul rural, deja, 2 puncte locale de lucru (loc. Oboga, jud. Olt si loc. Bucosnita, jud Caras-Severin),  suntem in curs de organizare a inca 5 puncte locale de lucru, am incheiat protocoale, similare celui din Anexa, cu 12 primarii si ne-am inscris la "Fondul tematic pentru participarea societatii civile - schema de grant pentru ONG-uri", cu un proiect denumit "Incluziune sociala prin microcredite si ajutor reciproc pentru persoane defavorizate si dezvoltarea spiritului civic in comunitatile locale, in special din zone rurale", pentru o suma nerambursabila in valoare de 250.000 de franci elvetieni.

Indemnul si rugamintea noastra este sa va racordati localitatea dvs. la acest proiect national si sa aduceti astfel la dispozitia locuitorilor aceasta facilitate, care, nu ne indoim de acest lucru, va fi asimilata, indeosebi de catre cei care v-au votat, ca o realizare remarcabila a mandatului dvs. in fruntea localitatii.

Pentru aceasta, nu trebuie sa faceti decat un mic efort: acela de a gasi o persoana cu buna reputatie civica si morala, fie din randul angajatilor Primariei, fie din randul celorlalti cetateni ai localitatii, pe care sa o recomandati ca reprezentant teritorial al CAR Coeziunea Sociala.  Daca veti reusi acest lucru, echipa noastra centrala va organiza, in maxim 2 saptamani, un Punct Local de Lucru al CAR  in localitatea dvs., iar cetatenii care se vor inscrie in CAR vor putea beneficia de cele mai avantajoase imprumuturi, dupa 3 luni de zile de la data inscrierii. Astfel, cetatenii aflati in dificultate, cei care vor sa-si extinda gospodariile si micile afaceri locale, cei care vor sa-si achite definitiv imprumuturile impovaratoare acordate de diverse banci si IFN-uri, vor beneficia de un ajutor de nepretuit.

Stimate domnule primar,
Stimati domni consilieri locali,

Credem ca a sosit timpul sa nu mai stam cu mana intinsa pe la diferite organisme internationale si ambasade occidentale si ca putem dovedi ca romanii stiu sa se organizeze, sa se gospodareasca si sa traiasca demn si civilizat in propria tara. Ba chiar sa produca modele de urmat si de catre celelalte tari europene.

Avem toata increderea ca nu veti rata sansa de a aduce o contributie, cat de mica ar fi aceasta, la o viata mai buna pentru cetatenii localitatii dvs.

Cu stima si urari de succes,

p. CONSILIUL NATIONAL AL SOCIETATII CIVILE,
PRESEDINTELE SINDICATULUI CADRELOR MILITARE IN REZERVA,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU



PRESEDINTELE CAR COEZIUNEA SOCIALA,
Victor-Vasile FLOREA

marți, 16 iunie 2015

Radu Golban, vicepreședinte PSRO: Problema românilor cu credite în valută poate fi rezolvată prin înființarea unei Case de conversie

Situația dificilă în care se află zeci de mii de români cu credite în franci elvețieni trebuie să își găsească o rezolvare. Cele cinci luni în care acești oameni au așteptat o soluție pentru problema lor reprezintă deja o perioadă de timp mult prea mare care nu trebuie să mai fie prelungită. Partidul Social Românesc propune înființarea unei Case de Conversie care să vină în ajutorul tuturor românilor cu credite contractate într-o monedă străină, convertindu-le în lei.  
Apelul disperat al românilor cu credite în franci nu este, din păcate, singular, iar tragediile care deja au avut loc din cauză că oamenii s-au aflat în imposibilitatea de a-și mai achita creditele trebuie să nu se mai repete. Acum, la cinci luni de la declanșarea crizei cauzată de aprecierea francului elvețian, trebuia să fie deja implementate soluții și nu să aibă loc din nou proteste ale românilor aflați în această situație.
Partidul Social Românesc, prin vicepreședintele Radu Golban, propune înființarea unei 'Case de conversie', aflată sub directa coordonare a BNR, ca rezolvare a acestei situații. Măsura, prevăzută în Proiectul de Țară al P.S.RO, va fi una benefică pentru toți românii care au contractat credite în valută, întrucât prin Casa de conversie ele vor fi  convertite în lei, la cursul zilei, plecând de la experiența altor țări, precum Ungaria — a interzis recent creditele în valută — sau Germania — între cele două războaie mondiale a recurs la o astfel de tehnică pentru a eșalona datoriile.
Înființarea Casei de conversie aduce beneficii ambelor părți. Pe de o parte, prin convertirea creditelor în valută și acordarea exclusiv a creditelor în lei, titularii sunt feriți de riscurile valutare la care erau expuși inițial ori de câte ori se înregistra o depreciere a leului. Pe de altă parte, băncile creditoare sunt ferite de riscul nerecuperării creditelor contractate, situație întâlnită ori de câte ori un debitor întâmpină dificultăți în rambursarea creditului.
'Pentru o conversie mai facilă, prezumția în a asigura încrederea într-o astfel de operațiune este că această conversie să nu presupună modificarea clauzelor contractuale aferente contractelor de credite încheiate între solicitanți și băncile creditoare. Ulterior, pe măsură ce funcționalitatea Casei de conversie se dovedește a fi eficientă, oferind suficiente garanții de 'bun platnic', aceasta ar putea încheia înțelegeri la nivel global cu sistemul băncilor comerciale prin care se pot negocia eșalonarea creditelor, noi condiții de plată a creditelor etc', este de părere vicepreședintele P.S.RO, Radu Golban.
Înființarea Casei de conversie poate avea implicații multiple, precum favorizarea economiei românești în ansamblu, întrucât nu ar mai fi nevoie de un sprijin direct al leului (prin intervenții ale BNR), care ar putea apoi să fie depreciat treptat, s-ar reduce tensiunile sociale și riscurile valutare, în sensul că această Casă de conversie, fiind garantată de stat, ar putea chiar emite obligațiuni cu o dobândă preferențială în calitatea sa de fond de consolidare a tuturor împrumuturilor din țară.
'În condițiile actualului sistem de creditare din România s-a creat un adevărat cerc vicios, incapabil să ofere alternative la redresare: în prezent, creditarea este blocată din cauza costurilor sporite și a riscurilor asumate; mai mult ca oricând economia este dependentă de credite (dar și într-o abordare generalizatoare se poate admite că o economie nu își poate asigura creșterea privată ca fiind de mecanismul creditării); în condițiile reducerii finanțării se reduce și volumul consumului, iar consecința directă o reprezintă scăderea veniturilor la bugetul de stat; insuficiența resurselor publice antrenează riscuri suplimentare de tensiuni sociale; din cauza incertitudinii induse de imposibilitatea rambursării creditelor contractate anterior, băncile vor lua măsuri noi de protecție, majorând suplimentar dobânda; rigiditatea creditării blochează piața imobiliară și generează o subfinanțare a economiei, inclusiv a investițiilor.
Însă, în condițiile înființării Casei de conversie și acceptării creditării doar în monedă națională, acest cerc vicios poate fi întrerupt deoarece: se repun în valoare funcțiile leului ca monedă națională reprezentativă; se elimină riscurile valutare la care erau supuși titularii de credite contractate în monedă străină; se reduce gradul de utilizare a altor monede străine; refinanțarea s-ar discuta doar la nivelul continuării creditării în monedă națională; se creează premise pentru o deblocare a pieței creditelor ceea ce ar reprezenta un impuls favorabil pentru economie; prin negocieri, Casa de conversie ar putea eșalona creditele oferind garanții suplimentare chiar și în perioadele în care s-ar putea înregistra reaprecierea leului.

Radu Golban
Vicepreședinte PSRO

joi, 4 iunie 2015

Gala Societatii Civile, editia 2015, va avea loc la Ateneul Roman, in data de 15 iunie, ora 19.00

Festivitatea de acordare a premiilor Galei Societatii Civile 2015

Castigatorii Galei Societatii Civile 2015 vor fi anuntati in cadrul festivitatii de acordare a premiilor, care va avea loc in data de 15 iunie, incepand cu ora 19.30, la Ateneul Roman.
Gazdele editiei a XIII-a vor fi Mircea Toma, psiholog, jurnalist, activist pentru drepturile omului, co-fondator ActiveWatch, membru al juriului la sectiunea "Apararea drepturilor individuale/ colective" si Vlad Mixich, Senior editor - HotNews, membru al juriului la sectiunea "Sanatate".

Persoanele, care doresc sa participe la festivitatea de acordare a premiilor Galei Societatii Civile 2015, pot sa confirme prezenta la eveniment prin completarea formularului dedicat disponibil pe site-ul galasocietatiicivile.ro. Pe aceasta pagina sunt disponibile toate informatiile si coordonatele necesare participarii.
In cadrul festivitatii de premiere vor fi anuntate si inmanate Premiile I pentru proiectele si programele castigatoare, in urma evaluarii realizata de membrii juriului in cadrul celor 17 sectiuni ale competitiei. Marele Premiu al Galei Societatii Civile 2015 va fi acordat unui proiect castigator al locului I din sectiunile pe domenii.

De asemenea, in seara festivitatii, vor fi anuntate proiectele si programele castigatoare ale premiilor II si III obtinute in cadrul sectiunilor competitiei.

Mai multe informatii despre proiectele inscrise in competitie regasiti aici: www.galasocietatiicivile.ro/participants
***
Gala Societatii Civile 2015, editia a XIII-a, se desfasoara sub Patronajul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Initiata in anul 2002, de-a lungul celor treisprezece editii ale Galei Societatii Civile au fost inscrise in competitie 1.850 de proiecte, semnate de catre organizatii non-profit, neguvernamentale, grupuri de initiativa sau persoane fizice.

Organizator
&nbsp &nbsp

Partener Principal KMG International prin Rompetrol Well Services

Sponsor fondator
   

Parteneri

Parteneri media principali

Parteneri media
   

Parteneri traditionali