Nu
trebuie sa fii expert in finante ca sa intelegi ca una dintre metodele prin
care iti poti asigura o viata linistita este economisirea banilor si a
celorlalte resurse de care dispui la un moment dat.
Astfel,
cetatenii, de la cei tineri, care fac primii pasi in viata pe cont propriu, si
pana la batranii care se pregatesc deja de despartirea de aceasta lume, ar
trebui sa se gandeasca si sa faca efortul de a-si incadra cheltuielile lunare/anuale
in veniturile obtinute.
Sunt
situatii insa cand, cu tot spiritul de prevedere si cu toata cumpatarea de care
putem da dovada, evenimente neprevazute ne pot da peste cap planificarile
noastre si ne putem trezi in situatia imperativa de a ne imprumuta, respectiv
in situatia de a cheltui mai mult decat castigam.
Petru
ca astfel de evenimente sa nu ne bulverseze viata, este bine ca fiecare cetatean
sa-si constituie, din vreme, rezerve financiare - sau, cum spune un proverb,
"bani albi, pentru zile negre".
Cand
vorbim despre economisire, comportamentul oamenilor variaza de la tara la tara.
Locuitorii Statelor Unite, de exemplu, pun deoparte doar 5,8% din ceea ce
castiga. In tarile aflate in topul celor 10 state in care se economiseste cel
mai mult, locuitorii pastreaza pentru zile negre mai mult de 9% din venituri.
S-a observat ca in tarile in care exista deduceri mai mari la
plata taxelor si impozitelor, locuitorii au mai multi bani de economisit. Este
cazul Spaniei si Portugaliei, unde, datorita taxelor mici, sub 20%
din venituri, populatia isi permite sa stranga mai multi bani. Aceasta nu este,
insa, o regula. De exemplu in Belgia, o tara cu un nivel al taxelor
dintre cele mai ridicate din Europa, locuitorii au suficienti bani si pentru a
economisi.
Un alt motiv pentru care nivelul de economisire variaza de la o
tara la alta este costul vietii. De exemplu in America, un galon de benzina
costa 4 dolari. In alte tari, pretul este dublu. Iata mai jos topul tarilor in
care populatia economiseste cel mai mult:
1. Irlanda – economii de 19,3% din venit
Rata somajului: 13,7%
Datoria publica: 102,4% din PIB
Nivelul taxelor: 20,9% din venit
Irlanda a avut, la un moment dat, cea mai sanatoasa economie din
Europa, lucru care s-a schimbat in timpul recesiunii. Daca in 2006, Irlanda
avea un excedent bugetar de 2,9%, in 2010 ajunsese la un deficit de 32% din
PIB. Pe masura ce datoria publica a crescut si rata somajului a atins recordul,
irlandezii au inceput sa economiseasca mai mult. Nivelul taxelor este, de
asemenea, unul dintre cele mai scazute din Europa, respectiv aproape 30%.
2.Franta – econimii de 16% din venit
Rata somajului: 9,8%
Datoria publica: 94,1% din PIB
Nivelul taxelor: 27,7% din venit
Nivelul economiilor francezilor a crescut in ultimii cinci ani,
poate si datorita faptului ca tara a reusit sa treaca peste recesiune fara prea
mari probleme. In 2009, PIB-ul s-a comprimat cu 2,5%, iar rata somajului a
crescut doar cu 2 puncte procentuale.
3.Spania – economii de 13,1% din venit
Rata somajului: 20,1%
Datoria publica: 66,1% din PIB
Nivelul taxelor: 19,7% din venit
Spre deosebire de majoritatea tarilor din top, economia Spaniei se
confrunta cu probleme serioase. Rata somajului este cea mai mare din UE, iar in
2010, deficitul bugetar a fost de 9,2%, in scadere de la 11,1%, in 2009. In
acel an, spaniolii au economisit 18% din venituri, dar pe masura ce criza
economica s-a adancit, economiile au scazut.
4.Belgia – economii de 12,2% din venit
Rata somajului: 8,3%
Datoria publica: 100,7% din PIB
Nivelul taxelor: 41,5% din venit
Desi belgienii se odihnesc 16 ore pe saptamana – cel mai mult
dintre tarile OCDE, au si cele mai mari castiguri si platesc cele mai mari
taxe. Cu toate acestea, acestia isi permit sa puna deoparte peste 12% din ce
castiga.
5.Germania – economii de 11,4% din venit
Rata somajului: 7,1%
Datoria publica: 87% din PIB
Nivelul taxelor: 41,3% din venit
In 2009, castigul mediu al unui german era de aproape 50.000 de
dolari, inainte de plata taxelor. Desi germanii platesc mai mult de 40% din
veniturile lor la stat sub forma de impozite si contributii, economiile
acestora se ridica la 11,4%.
Topul este completat de Suedia (economii de
10,8% din venit), Elvetia (10,1%),Portugalia (9,8%), Australia (9,3%)
si Austria (9,1%).
Noi,
romanii, nu ne putem compara in privinta castigurilor cu cetatenii statelor sus
mentionate. Putem compensa insa aceasta situatie prin comportament prevazator si
prin obiceiuri sanatoase. In acest sens o Casa de Ajutor Reciproc ne poate
ajuta sa avem tot timpul o rezerva de bani, concomitent cu posibilitatea de a
accesa un imprumut rapid, la o dobanda rezonabila.
CAR
COEZIUNEA SOCIALA, si, in general, majoritatea CAR-urilor din tara, acorda
imprumuturi de 3 ori suma (cotizatia) depusa de catre fiecare membru, intr-un
cuantum maxim care variaza de la 5.000 la 50.000 lei, in functie de marimea
fiecareia dintre aceste CAR-uri, cu o dobanda medie de 0,6% pe luna. Pe anul 2014, CAR COEZIUNEA SOCIALA acorda imprumuturi maxime de 20.000 lei. Membrii CAR sunt obligati sa depuna o
cotizatie lunara in cuantum de cel putin 1% din salariul net/pensia neta. In
momentul in care membrul CAR a reusit sa cotizeze o suma egala cu salariul
net/pensia neta, acesta nu mai are obligatia de a depune cotizatii lunare,
beneficiind in continuare de toate avantajele si drepturile conferite de Statut unui membru.
Sa
ne inchipuim ce ar insemna la nivelul fiecarei familii, dar si, in general, al
Romaniei, ca fiecare cetatean major sa aiba depozitate la CAR-uri cate 1-2
salarii/pensii, de care sa dispuna oricand doreste si unde sa se poata imprumuta
rapid si in conditii superavantajoase?
Daca
in fiecare localitate din Romania ar exista cel putin o casa de ajutor reciproc
si majoritatea cetatenilor ar fi membri ai unei astfel de asociatii, este
foarte probabil ca am asista la falimentarea caselor de amanet si la migrarea
camatarilor catre alte tari.
Iata
de ce CAR COEZIUNEA SOCIALA doreste sa colaboreze cu autoritatile administratiei publice locale si sa asigure conditii facile de inscriere
cetatenilor din cele mai indepartate colturi ale tarii si indeamna populatia la
economisire si la o viata echilibrata si ponderata.
Va
prezentam mai jos cateva cugetari si maxime in domeniu:
"Picurii
cu strop de strop/ Fac al mărilor potop –
Zilnic câte-un spic adună/Şi-n curând tu ai un snop." George Cosbuc
Zilnic câte-un spic adună/Şi-n curând tu ai un snop." George Cosbuc
"Celui
cu economie, suta ii este mie." Proverb
romanesc
"Economia
este arta de a obţine maximum de la viaţă. Grija de economie este rădăcina
tuturor virtuţilor." George Bernard
Shaw
"Economia,
dacă n-are nici o pată, e o virtute, o virtute socială îndeosebi; dar este în
primul rând şi o virtute individuală. Într-adevăr, acel care economiseşte se
lipseşte de una şi de alta, se stăpâneşte, se opreşte în faţa povârnişului
plăcerilor fără măsură; face astfel un act de prevedere şi de tărie sufletească". H.
Marion
"Banii,
acel nerv al tuturor lucrurilor, vor avea totdeauna cea mai puternica inrurire
asupra mersului tuturor afacerilor, incat conditia cea dintai a oricarei bune
ocarmuiri va fi o inteleapta manuire a finantelor statului." A.D. Xenopol
Dumitru RINCIOG
Consilier al CAR COEZIUNEA SOCIALA