Iata ca si o jurnalista celebra ajunge la aceleasi concluzii cu cele ale membrilor CAR Coeziunea Sociala:

 Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă

Mai uşor cu Robi pe scări, domnule Ştefănescu! Dacă tot aţi trecut de la critica literară la elogii jurnaliere, scrieţi, vă rog, despre genţile Vuitton cumpărate de Cosînzeana din mita de milioane de euro ciupită de cocoş în mega-dosarul Microsoft. Purecaţi aripile afacerii Microsoft, întinsă pe atîtea guvernări, fără ca instituţiile abilitate, prinse în mreje, probabil, să reacţioneze! Aşa ar trebui să procedeze un intelectual  de rasă! Oare cum s-a întîmplat ca intelectualul român să-şi abandoneze misiunea istorică? De ce nu scrieţi despre ingineriile mafiote în fraudarea banului public, practicate de politicieni, guvernanţi şi clientela aferentă? Aceste probleme acute de corupţie, domnule critic, au tras România cu 50 de ani înapoi ! Robi, sărmanul, căruia îi dedicaţi ode jenante, e o unealtă protejată de una din umbrelele puterii şi (răs)plătită ca să (re)dirijeze circulaţia (ştirilor) în marile potlogării.

 

F.B.I.-ul  nu s-ar fi deranjat pentru interesele autohtone

 

Afacerea Microsoft - un cutremur de 9 grade pe scara Richter a corupţiei - a zguduit pe neaşteptate lumea politicii româneşti şi nu se va stinge repede. Fostul şef al S.I.E., Teodor Meleşcanu a declarat, în cazul mitei uriaşe de 60 de milioane de euro din dosarul de corupţie Microsoft, că cercetările au pornit din S.U.A. şi nu se desfăşoară doar la nivelul României. Se pare că au fost afectate serios interesele şi imaginea americanilor, altfel, de cele autohtone nu s-ar fi deranjat F.B.I.-ul, de la care a pornit „descoperirea”. Megadosarul de corupţie legat de licenţele Microsoft pentru şcoli a cutremurat scena politică românească, după ce D.N.A. a cerut ridicarea imunităţii în cazul a nouă foşti miniştri, acuzaţi că ar fi luat mită sume fabuloase, pentru a favoriza firme importante să obţină contracte cu statul. Preşedintele a dat undă verde D.N.A.-ului numai pentru cinci dintre ei, chipurile ceilalţi patru n-ar fi băgat mîna prea adînc în buzunarul statului român. Chiar dacă furi un ou sau un bou, tot furt se cheamă... dar, la noi, ca la nimeni!

 

Afaceri dăunătoare statului

 

Escrocheria Microsoft nu diferă prea mult de privatizarea ALRO sau a Combinatului Siderurgic din Galaţi, de combinatele vîndute ruşilor, de vînzarea Petrom, de achiziţionarea de gaz metan de la Gazprom prin Wintershall, de vînzarea de energie electrică, dirijată prin Cotroceni,  prin Ministerul Economiei şi prin Hidroelectrica; de restituirea imobilelor şi terenurilor, cu precădere în Bucureşti, unde zeci şi sute de dosare similare reţelei Microsoft zac în sertarele justiţiei; de vînzările sau achiziţiile de echipamente militare; de Sebastian Ghiţă, intermediarul cu I.B.M. în achiziţionarea de hard şi soft pentru S.R.I. et caetera. Ce-au făcut Parchetul General, D.N.A.- ul, DIICOT-ul sau serviciile secrete în toţi aceşti ani  în care plasa Microsoft se urzea pe bătătură?

Au dormit în papucii instituţiilor, au mers pe coate sau au tremurat ca varga în salopetele lor. În spatele unor presiuni permanente din partea Puterii s-au derulat fraude de mari proporţii, vînzările de soft şi echipamente de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării fiind semnate de nişte miniştri catastrofali, plasaţi în mod special în funcţii de decizie, pentru a sta în poziţie de drepţi în faţa stăpînului şi a executa orice dispoziţie, pentru a fi nişte instrumente purtătoare de ştampilă, bune de dirijat  afaceri dăunătoare statului.  Şerpăria din sînul Puterii din România este mai mare decît Casa poporului şi nu s-a născut încă patriotul în sînul justiţiei care să descîlcească în mod eroic iţele acestor mega-corupţii transpartinice.  Sau, dacă există, nu poate mişca în front, nu i se permite.

 

Mult aşteptata lege, o apă de ploaie acidă

 

De la 1 octombrie a intrat în vigoare legea care îţi poate majora salariul net. C.A.S.- ul  va fi diminuat la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului. Salariul va creşte în cazul în care şefii decid să dea aceşti bani angajaţilor. În caz contrar, firmele pot redirecţiona banii către investiţii, adică tot unde vor muşchii lor. O altă lege, cea mai cea mai aşteptată din România, de fapt o ţeapă cu enunţuri stufoase şi relative, a primit aviz favorabil din partea Guvernului Ponta, în ciuda opoziţiei repetate a F.M.I., şi îşi va continua drumul spre legiferare în Parlamentul României. Legea privind insolvenţa persoanelor fizice ar urma să protejeze cetăţenii - debitori de bună credinţă, ajunşi în imposibilitate de plată. Legea spune că, cetăţeanul debitor va putea beneficia de insolvenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe rate lunare, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora. Caz în care va avea dreptul să depună o cerere de „insolvenţă”, însoţită de situaţia datoriilor, de o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor, de un raport al bunurilor şi veniturilor pe care le deţine în proprietate, inclusiv date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii 5 ani, precum şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii 3 ani. Dacă debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile în instanţă, Instanţa nu poate refuza deschiderea procedurii, costurile urmînd să fie suportate de către stat. Aceasta fiind singura gratuitate din actul normativ. Restul, apă de ploaie acidă! Actul normativ stipulează că acel grafic de rambursare nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de 5 ani, iar executarea silită se va aplica în ultimă instanţă, atunci cînd debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive aşa-zis imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului. În concluzie, mult aşteptata Lege a insolvenţei persoanelor fizice nu va scăpa pe nimeni de împrumuturile care au fost triplate de bănci.

 

„Epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc

 

Potrivit raportului London Economics, România nu oferă debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de bancheri. Legea nu aduce absolut nicio formă de protecţie a cetăţenilor în faţa bancherilor care au abuzat milioane de români. Nu mai treceţi pe la bănci pentru împrumuturi chiar de aţi mînca pită cu ceapă! Lăsaţi băncile să suporte efectul fraudelor săvîrşite, efectul înşelării cetăţenilor prin comisioane uriaşe şi clauze abuzive! Băncile ar trebui să-şi recupereze banii virtuali, creditele „neperformante", cum le numesc, de la angajaţii lor, începînd cu directorii, ofiţerii de credit, pînă la ultimul funcţionar. Aceştia le-au băgat pe gît clienţilor comisioane şi dobînzi uriaşe pentru suma împrumutată, care de la lună la lună s-au dublat, triplat, au crescut de patru, de cinci, de şase ori, de zece ori. Dobînzi înrobitoare, dobînzi frauduloase la dobînzi, comisioane de întîrziere, comisioane la comisioanele de întîrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria umflată artificial de către bancheri reprezintă împrumutul. Restul, hoţie instituţionalizată. Potrivit „Le Monde", bancherii supuşi lui Rothschild şi Rockefeller, implicaţi în prăbuşirea economică a Islandei au fost arestaţi şi ard de nerăbdare să-i văd în costume dungate pe bancherii şi recuperatorii din Ţară, care au abuzat milioane de români şi au făcut, prin manevrele lor financiare, zeci de oameni să se sinucidă. Sperăm să-i vedem în curînd pe bancheri şi pe directorii de bănci (desigur, şi „guvernatorul Trilateral”), părăsind băncile, în masă, ca şobolanii. Milioane de români au fost şi sînt fraudaţi de bănci. Bancherii au transformat Leul românesc într-o pisică de maidan, căreia be-ne-re îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bănuţ, cică pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc.

 

O  colonie de reţele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri şi farmacii

 

Instituţionalizarea cămătăriei şi corupţiei în sistemul financiar-bancar a făcut să avem o economie imaginară, datorii uriaşe, viitorul amanetat şi cele mai mici retribuţii din U.E.: între 200 - 300 euro pe lună, comparativ cu europenii care primesc lunar între 1500 şi 3000 euro. Sărăcia erodează continuu societatea românească, iar corupţia, şantajul şi gunoaiele de prestigiu care căpuşează structurile Puterii de Stat şi politice au ajuns endemice. Sistemul sanitar şi învăţămîntul sînt la pămînt, în timp ce aparatele Puterii, finanţelor, băncilor, ministerelor şi companiilor sunt înţesate de trîntori, hoţi şi reţele de tipul Microsoft. Marea problemă e că rasa degenerată a Puterii de după 1989 a distrus absolut orice activitate economică productivă şi, odată cu acestea, nucleele sindicatelor, de care tare se mai temeau, transformînd România într-o colonie de reţele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri, farmacii, case de amanet, case de pariuri, bordeluri, clanuri de bogătaşi corupţi, dincolo de care supravieţuieşte miraculos o populaţie săracă, îngropată în datorii. Ce se va întîmpla cînd nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon, de privatizat. Probabil se va trece la privatizarea organele interne ale românilor. Preambulul acestei operaţii se numeşte „card de sănătate”.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

In atentia membrilor CAR si a cetatenilor interesati sa devina membri ai CAR: va prezentam un PROIECT IN LUCRU

Dobanda ca la Banca, imprumut ca la Casa de Ajutor Reciproc!

 - obiectiv care ar trebui promovat de catre toate CAR-urile din Romania -

O echipa de conducere a CAR, eficienta si performanta, poate indeplini cele doua deziderate enuntate in titlu, printr-o politica inteligenta de stabilire a dobanzilor acordate membrilor CAR pentru sumele depuse (cotizatIe) si a celor percepute pentru sumele imprumutate. Oricare CAR se finanteaza din diferenta celor doua dobanzi.

In prezent multe CAR nu acorda membrilor lor dobanda pentru sumele cotizate sau, daca o acorda, aceasta este infima, simbolica, fapt care genereaza fie retineri ale membrilor in a cotiza cu sume mai mari, fie retineri din partea cetanilor cu privire la inscrierea in CAR. Aceste retineri pot fi indepartate prin acordarea unei dobanzi egale sau chiar superioare celor practicate de banci, intre 3 - 3,5% pe an, pentru sumele cotizate, in paralel cu dobanda de 8,5 % pe an, perceputa la sumele imprumutate. O politica inteligenta de ajustare a celor doua dobanzi de referinta ar stimula inscrierea in CAR si ar permite functionarea lor in siguranta.

Calculele matematice ne arata ca la o medie a  depunerilor de cotizatii de 3000 lei/membru, pentru a functiona optim, o CAR ar trebui sa aiba aproximativ 1500 de membri.

Apreciem ca echipa manageriala actuala a CAR Coeziunea Sociala poate face fata cu succes volumului de munca pe care il presupune administrarea unei CAR cu pana la 2000 de membri. In situatia in care numarul de membri va depasi acest prag, se va impune angajarea de personal suplimentar, acest fapt nefiind o problema deoarece, pe masura cresterii numarului de membri, vor creste si veniturile CAR. Mai mult, cresterea numarului de membri va crea disponibilitatile necesare ajustarii celor doua dobanzi de referinta  in favoarea membrilor CAR, fie prin reducerea dobanzii la imprumuturi, fie prin cresterea dobanzii la sumele cotizate.

In afara de utilizarea eficienta a dobanzilor practicate, se pune cu acuitate problema castigarii si mentinerii increderii cetatenilor in seriozitatea si profesionalismul CAR Coeziunea Sociala. Aceasta problema a fost tratata anterior printr-un alt articol postat pe site-ul de Internet (clic aici) si este permanent in atentia noastra. In contextul politic, economic si social al Romaniei, in conditiile dezbinarii si conflictelor intre diversele categorii de cetateni, a existentei cazurilor de delapidare si de faliment in randurile CAR dar si al bancilor, nevoia de incredere a cetenilor este mai acuta ca niciodata. In afara de profesionalismul dovedit al echipei care asigura administrarea sa, printre atu-urile CAR Coeziunea Sociala se numara si faptul ca acesta functioneaza pe langa doua organizatii puternice - Consiliul National al Societatii Civile (CNSC) si Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), organizatii care au ca obiective eliminarea hotiei, coruptiei si incompetentei din structurile statului si coalizarea cetatenilor pentru eliminarea abuzurilor de orice fel din societatea romaneasca. Promovarea increderii se face si printr-o politica a transparentei maxime in gestionarea banilor membrilor CAR precum si printr-o politica prudentiala in gestionarea fondurilor. Este bine de stiut ca, in prezent, membrii echipei manageriale presteaza o munca voluntara, astfel incat intreg beneficiul obtinut de CAR se directioneaza spre constituirea unui fond de rezerva cat mai mare, in scopul asigurarii functionarii CAR fara sincope in situatii deosebite (cheltuieli neprevazute, restantieri, rai platnici, solicitari de imprumuturi urgente, etc).

Cetatenii trebuie sa stie ca o CAR este mai sigura decat o Banca, cel putin din doua motive: CAR imprumuta sume mici, astfel incat falimentul unor membri nu pune in pericol functionarea sa si, in al doilea rand, o CAR nu plaseaza bani in diverse fonduri speculative, cu grade de risc, asa cum fac bancile, in goana lor dupa profit.

In fine, cetatenii ar trebui sa analizeze si sa compare avantajele si dezavantajele plasarii banilor la CAR sau la banci. Avantajele  plasarii banilor la CAR Coeziunea Sociala sunt:

1. CAR Coeziunea Sociala nu percepe nici un fel de comisioane sau dobanzi suplimentare (de analiza dosar, comision de administrare cont, etc.) sau penalitati de retragere. Nu putine sunt cazurile in care clientii bancilor se trezesc ca, la lichidarea unui depozit, nu numai ca nu beneficiaza de dobanda, dar mai au de platit diferite sume care le diminueaza din depunere.
2. Birocratie minima si posibilitata economisirii timpului prin aplicarea procedurilor de lucru la distanta.
3. Dobanda similara bancilor sau chiar mai mare pentru sumele cotizate de catre membrii CAR si dobanda mult mai mica la imprumuturile efectuate de acestia.
4. Posibilitatea retragerii, in orice moment, toal sau partial,  a sumelor cotizate, cu calcularea dobanzilor la zi si fara aplicarea de penalitati.

Ca plasarea banilor la CAR este mai profitabila decat plasarea lor la banci il demonstreaza si faptul ca insisi salariatii multor sucursale teritoriale ale bancilor au propriul lor CAR. Daca veti rasfoi tabelele cu toate CAR-urile din judetele tarii, publicate de noi pe paginile CNSC, veti descoperi acest fapt (dati clic pe denumirea judetului, apoi accesati tabelul din caseta plasata pe pagina judetului respectiv, in zona din dreapta sus a paginii).

Deoarece intelegem ca avem o mare responsabilitate in gestionarea in siguranta a banilor cetatenilor, dupa cum probabil ati constatat, CD al CAR a stabilit formulare si proceduri de lucru simple dar sigure, astfel incat banii imprumutati sa poata fi recuperati rapid, in orice situatie.

Suntem si vom fi preocupati de facilitarea accesului la serviciile CAR pentru cetatenii domiciliati in localitati izolate, care nu au acces la Internet sau la telefon mobil, dar si pentru acei care nu stiu sa foloseasca serviciile de transfer bancar online (24 Banking,  Internet Banking, Mobile Banking, etc). In acest sens vom extinde atributiile actuale ale reprezentantilor teritoriali ai CAR Coeziunea Sociala. Ne gandim aici si la dorinta multor varstnici care, in intelepciunea lor, ar dori sa cotizeze la CAR sume relativ mici, luna de luna, pentru ca  familiile lor sa nu resimta si socul financiar pe langa cel emotional inerent, in situatia decesului.

 

Putem afirma ca actuala echipa de conducere a CAR Coeziunea Sociala si-a asumat o sarcina sociala cu dublu scop: acela de a ajuta cetatenii Romaniei sa-si gestioneze mai bine micile economii, ferindu-i de camatari si casele de amanet, si acela de a contribui la educarea copiilor si tinerilor in spiritul unei vieti echilibrate, in care economia si cumpatarea sa fie la loc de cinste. Pentru acest ultim obiectiv, am modificat Statutul CAR pentru a putea lansa, cu data de 15 octombrie 2014 un program al CAR dedicat elevilor si studentilor care nu obtin venituri dar care, cu ajutorul parintilor si bunicilor doresc sa economiseasca sume de bani si, in perspectiva, sa devina membri cu drepturi depline ai CAR Coeziunea Sociala, odata cu terminarea studiilor si angajarea lor in munca.

 

In concluzie:

Dorim si speram sa va dam vestea buna ca, incepand cu data de 01.01.2015, CAR Coeziunea Sociala va acorda pentru sumele cotizate de catre membrii sai o dobanda anuala intre 3 - 3,5% si va mentine nivelul dobanzii la imprumuturi la nivelul anului 2014, respectiv 8,5% pe an (0,7% pe luna).

 

Cu data de 01.01.2015, juristii CAR Coeziunea Sociala vor organiza un serviciu de consultanta juridica pentru acei membri CAR care sunt in pragul pensionarii, pe probleme specifice sistemului de pensii.

 

Asteptam propunerile si observatiile dvs. in legatura cu acest proiect la car.coeziuneasociala@gmail.com.

 

COMITETUL DIRECTOR AL CAR COEZIUNEA SOCIALA

Decizie privind stabilirea procentului de dobanda penalizatoare pentru intarzierile la plata ratelor de imprumut

DECIZIE

privind stabilirea procentului de dobanda penalizatoare pentru intarzierile la plata ratelor de imprumut

Art.1               In conformitate cu prevederile Cap. 2, Art. 5, din Regulamentul de acordare a imprumuturilor si ajutoarelor membrilor CAR Coeziunea Sociala, cu data prezentei decizii se va aplica o penalizare de 11,25% pe an, la suma nerambursata in termen, incepand cu a 31-a zi de intarziere fata de termenul stabilit pentru restituirea ratei de imprumut, conform graficului de restituire.

Art.2               Penalizarea stabilita conform Art. 1, se va aplica tuturor membrilor CAR beneficiari de imprumuturi si care sunt restantieri in rambursarea ratelor la imprumut.

Data adoptarii deciziei: 23.09.2014

NEVOIA DE INCREDERE

            Asocierea întro organizaţie de tip CAR este situată în mod imperios sub nevoia de încredere. Aceasta vizează în primul rând organele de conducere ale acelei organizaţii, apoi funcţionarea corectă a sistemului intern de reguli adoptat prin statut şi - nu în ultimul rând - calitatea tuturor membrilor organizaţiei respective.

          Trăim întro societate caracterizată în prezent, din păcate, de o paletă largă de adevărate cancere sociale: corupţie, hoţie, însuşirea unor bunuri prin fals şi uz de fals, mită, înşelăciune, dorinţa de înavuţire prin orice mijloace etc. În acest cadru social, noi afirmăm cu tărie că membrii CD al CAR “Coeziunea Socială” constituie o adevărată insulă de corectitudine şi onestitate. Asupra niciunuia dintre noi nu a planat şi nu planează nici cea mai mică umbră de necinste sau incorectitudine, în întreaga noastră carieră, aspect uşor de verificat de oricine doreşte acest lucru.           

          Angajamentul nostru ferm de a respecta prevederile statutare şi de a  nu favoriza pe nimeni, sub niciun aspect, este déjà cunoscut în rândurile membrilor CAR. Aplicarea regulei cu privire la vechimea în organizaţie şi a principiului “Primul venit, primul servit” asigură corectitudinea modului de acordare a împrumuturilor. Ne gândim să introducem în viitorul apropiat acordarea unor împrumuturi în situaţii de urgenţă, dar urgenţa va trebui să fie reală şi dovedită (cu titlu de exemplu, cazuri precum: decesul unui membru de familie, accident cu consecinţe serioase, nevoia unui tratament medical ce nu suferă amânare etc. Situaţiile care pot fi anticipate precum: nunta, naşterea unui copil, botezul – nu vor fi considereate “urgenţe”).

          Nu în ultimul rând nevoia de încredere se referă şi la calitatea sau caracterul tuturor membrilor asociaţiei. În acest sens ne place să credem, până la dovada contrară, că toţi colegii noştri îşi vor îndeplini cu responsabilitate şi bună credinţă drepturile şi obligaţiile ce le revin. Prezumpţia de corectitudine este o regulă de bază în activitatea noastră, dar în acelaşi timp CD are dreptul şi obligaţia de a verifica veridicitatea documentelor ce i se prezintă spre analiză. Mai mult, organizaţia noastră a făcut propuneri către celelalte CAR din ţară în vederea întocmirii unei baze de date comune cu privire la persoanele care, după ce au obţinut împrumuturi de la o CAR, au încercat să fraudeze sistemul întrun fel sau altul. Avem speranţa ca vom reuşi şi în acest demers!

          În concluzie, vă asigurăm de corectitudinea, seriozitatea şi buna noastră intenţie în proiectul pe care îl administrăm şi vă îndemnăm să va alăturaţi fără reţinere efortului nostru, în beneficiul dumneavoastră, în primul rând, şi al CAR “Coeziunea Socială”, care tinde – în viitorul apropiat - să devină, cu sprijinul dumneavoastră, una dintre cele mai performante case de ajutor reciproc din întrega ţară!

Comitetul Director al CAR “Coeziunea Socială”         

Oare stim sa ne ferim de tepe?

                 Sunt membru la o casa de ajutor reciproc a pensionarilor, dar primesc in cutia postala sau deseori pe strada pliante si flyere cu oferte care mi se par foarte tentante.

                De curand am primit o astfel de oferta pentru varstnici in care erau incluse si zece premii saptamanale de cate 1.500 de lei. Documentele solicitate sunt foarte putine, doar doua, banii ii primesti la domiciliu in 48 de ore, ratele lunare sunt fixe, fara garanti sau garantii.

                Aceasta parte a ofertei este deosebit de tentanta, dar, citind in continuare, constat cu surprindere ca rata dobanzii fixe este de 40,9%, dobanda anuala efectiva este de 95,7%, avand in ea inclus comisionul de administrare si cel de analiza de dosar.

                In afara acestora, mai trebuie sa platesc comisionul unic pentru serviciul optional de gestionare la domiciliu care este de 711, 45 de lei pentru imprumutul de 1.500 de lei, la care se adauga valoarea totala de plata si va fi inclus in mod egal in ratele saptamanale.

                Fac calculul, nu imi vine sa cred ce obligatii am, nu le-as putea indeplini si ma gandesc la cei acceptati cu venituri de 300 de lei, cum se vor descurca. Abandonez ideea.

                Primesc o alta oferta, de la o alta institutie financiara nebancara, studiez exemplul oferit pe NET pentru un imprumut de 1.000 de lei, incep sa ma felicit ca stiu sa lucrez cat de cat pe calculator si vad ca dobanda fixa este de 9%, iar comisionul lunar de administrare este de 4,4%. Fac calculul, impreuna cu sotia mea luam doua imprumuturi, le platim in 10 rate lunare, dar facem un sejur la mare. Dar, citind mai departe, vad ca dobanda anuala efectiva este de 83,09% si gandul meu de a merge la mare dispare.

                Renunt la indemnul de a-i contacta si chiar de a mai pune o intrebare.

                Ideea de a face un credit de nevoi personale destinat varstnicilor nu a disparut, si, intr-o zi, cand cineva in zona pietei agroalimentare de cartier impartea fluturasi, am luat unul, am vazut ca sunt variante de rambursare saptamanale, bilunare sau lunare si eram convins ca am in fata ceea ce am dorit. Eram bucuros ca in 24 de ore vin la mine, documentele solicitate erau putine. Oricum, din cauza varstei, pentru un credit la banca nu ma calificam. Tare ma enerveaza acest termen, pe care il folosesc cu importanta ofiterii de credite de la unele banci.

                Dar sa revin la ideea mea. Schimb „ochelarii de distanta” cu „ochearii de citit” si incerc sa deslusesc ce era scris cu litere mici-mici, DAE – 1,235% si DFA – 265%. Celelalte detalii nu  ma mai intereseaza. Simt ca ochii mi se incetoseaza, incepe sa vina ameteala. Oare ce om disperat ar dori sa faca un asemenea  imprumut?

                Acum, pentru ca voiam sa vad din nou marea si pentru a nu-mi strica micile economii, doream un imprumut rapid, adus acasa. Dar, dupa ce am calculat obligatiile pe care le voi avea, m-am hotarat: inapoi la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor. Nu are ea o denumire pompoasa, nu foloseste neologisme in contractele model, se spune tot imprumut, nu credit, avem carnete de membru si nu carduri, dar cel putin lucrurile sunt clare si dobanzile sunt mici.

                Sa spun drept, voiam si eu sa intru in randul celor care „fac credite pentru nevoi personale” si au carduri de nu le mai stiu numarul. Am si eu un card de pensie, am mai primit de la Cora, Altex, Carrefour, Metro, dar nu sunt „in trend”.

                Sunt printre cei care au citit intotdeauna un document de la un capat la  altul, un prospect al unui medicament in intregime si ma intreb de ce, acum la pensie, cand am mai mult timp la dispozitie, am tendinta de a ma grabi.

                Cred ca asa ajungem toti sa luam tepe. Feriti-va de tepe oameni buni!

                Sa nu va fie rusine ca faceti imprumuturi la C.A.R.P-uri si nu la o institutie financiara bancara sau nebancara cu o denumire straina pe care abia o pronuntam.

Pensionar

George RADESTEANU